Photo street
Dacă e să vorbim despre fotografia de stradă/photo street, putem să ţesem o mie de poveşti la fiecare pas pe care omul îl marchează, pur şi simplu, prin trecerea lui pe acolo. Pentru că şi atunci când îţi propui să fotografiezi clădiri, poduri, spaţii verticale sau orizontale, ele toate ţes locuri în care omul cu prezenţa îi insuflă spirit, viaţă.
Oamenii plasaţi într-o astfel de fotografie, de stradă, se transformă pe neaşteptate, când îi surprinzi cu aparatul, în purtători de poveşti, comunicarea în plan afectiv fiind unul dintre ingredientele magice ale fotografiei de stradă.
Astfel, spaţiul ce poate părea plin, dar totuşi static doar în prezenţa zidurilor, stâlpilor frumos iluminaţi din parcuri, sau băncile frumos colorate din piaţete, capătă viaţă doar în prezenţa oamenilor, nişte actori pe scena oraşului. Ce frumos! Priveşte în jurul tău, în „treimea” aparatului, în ochii oamenilor şi vei observa cum fiecare este conectat la propriul timp şi drum, acolo născându-se trăiri şi emoţii, iar spaţiul înconjurat de freamătul acesta mişcător, îşi capătă propria-i identitate palpabilă, plină de semnificaţii multiple.
Dintr-o dată observăm cum oamenii şi spaţiul îşi trăiesc propriul eu, reprezentând împreună ca un tot locurile, stratificând amintiri din copilărie, îmbrăţişări plăcute, o strângere de mână trainică, un zâmbet senectudian sau, pur şi simplu, o privire tăcută, poate tristă, poate nu, într-un cuvânt o trecere a vieţii prin viaţă...
Cel mai important lucru de căutat pe stradă, din punct de vedere al fotografului, este captarea emoţiei care înconjoară fiecare lucru dimprejur, mai bine zis emoţia din ochiul privitorului ce dă viaţă imaginilor.